„Nunta roșie” sau masacrul din noaptea nunții regale. Refuzul miresei de a spune „Da!” la altar a declanșat Iadul pe pământ!
„Nunta roșie” este una dintre cele mai tulburătoare povești din istoria Franței: o căsătorie regală menită să împace catolicii și protestanții s-a transformat, în doar câteva zile, într-o tragedie care a însângerat Parisul.
Mireasa, îndrăgostită de alt bărbat
În centrul acestei povești s-au aflat Marguerite de Valois, prințesă catolică și fiica Caterinei de Medici, și Henric de Navarra, un prinț care a devenit Regele Henric al IV-lea al Franței.
Era anul 1572, când Franța era sfâșiată de războaiele religioase, iar căsătoria dintre Marguerite și Henric trebuia să fie un simbol al împăcării. În realitate, nunta a fost o alianță politică fragilă.
Pe scurt, Marguerite nu își dorea căsătoria. Era catolică, în timp ce Henric fusese crescut ca protestant, mai mult tânăra prințesă era, potrivit relatărilor epocii, îndrăgostită de alt bărbat. În ajunul nunții, Marguerite a implorat-o disperată pe mama sa, Caterina de Medici, să n-o mărite cu Henric, însă rugămințile ei au fost în zadar.
Refuzul miresei de a spune „Da!”
Pe 18 august 1572, Parisul s-a oprit parcă puțin în loc și a fost martorul uniunii celor doi. Tensiunea se acumula tot mai mult, având în vedere că ceremonia nu s-a putut desfășura în interiorul catedralei Notre-Dame, pentru simplul motiv că mirele nu era catolic. Punctul culminant l-a oferit, însă, mireasa…
Marguerite a fost întrebată dacă îl ia pe Henric de soț, iar ea a refuzat să răspundă. Au trecut minute în șir de tăcere apăsătoare, după care fratele ei, Regele Carol al IX-lea, i-a împins cu forța capul în jos, transformând gestul miresei într-un „Da!” tacit.
Tentativa de asasinat
Cum era și așteptat, Parisul a intrat în atmosfera unei sărbători fastuoase, însă veselia n-a durat mult, s-a încheiat cu încercarea de asasinat a lui Gaspard de Coligny, unul dintre cei mai importanți lideri protestanți ai Franței și invitat important la nuntă. Coligny a fost rănit la braț, dar a supraviețuit. Însă atacul a provocat panică la Curte.
Mai multe pentru tine...
În noaptea de 23 spre 24 august 1572, de Sfântul Bartolomeu, situația a explodat. A început ceea ce avea să intre în istorie sub numele de Masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu.
Coligny a fost ucis, iar violențele s-au răspândit în Paris. Oamenii au fost scoși din case, atacați pe străzi și uciși. Masacrul nu s-a limitat la câteva ore, violențele au continuat și s-au extins ulterior în alte orașe franceze, însă Parisul a fost scena principală a carnagiului.
Carnagiul de la Paris
Evenimentul a devenit unul dintre cele mai sinistre episoade ale Războaielor Religioase.
Căsătoria care trebuia să unească două tabere rivale nu a adus pacea. Iar nunta din 1572 a rămas în istorie ca o ironie teribilă: o ceremonie concepută ca simbol al împăcării a devenit preludiul unuia dintre cele mai sângeroase masacre religioase ale Franței. Iar imaginea unei mirese care refuză să spună „Da!” și apoi vede Parisul scufundându-se în sânge e cu atât mai dramatică.
foto - Profimedia prelucrată cu AI
