Principesa Margareta şi Principele Radu, o dragoste regală

15 octombrie, 2017
14 princess margareta and prince radu png png

Pe 21 septembrie au aniversat 21 de ani de căsnicie. O aniversare pe care poate nu toţi ar fi pariat, povestea lor fiind considerată imposibilă din start. Dar chiar şi feţele regale îndrăznesc să încalce regulile şi să-şi urmeze inima.

image

Vorbesc rar şi cu discreţie despre cum a început dragostea lor. Asta şi pentru că este o regulă de aur ca viaţa personală a celor cu sânge albastru să rămână cât se poate între pereţii palatelor. Căci, în ciuda modernizării caselor regale, tot ce ţine de intimitate este la fel de ferit de ochii publicului ca în timpurile străvechi. Povestea de dragoste a Principesei Margareta şi a Principelui Radu nu începe cu „a fost odată“, ca în basmele copilăriei, ci cu un el în postura de actor, admirând-o de la distanţă pe ea, fiica cea mare a Regelui Mihai I. Şi nimic din istoria lor personală n-ar fi prevestit o astfel de uniune karmică. De fapt, la început, iubirea lor părea una imposibilă, fiind despărţiţi de rangul şi rolul pe care le avea viitoarea Principesă Moştenitoare a României şi Custode al Coroanei.

El era născut la Iaşi, într-o familie de medici, şcolit pe băncile Liceului Internat „Costache Negruzzi“ şi absolvent al Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, la clasa Olgăi Tudorache, unde i-a avut colegi de promoţie, printre alţii, pe Carmen Tănase, Oana Pellea şi Adrian Păduraru. După absolvire, a fost repartizat la Teatrul Municipal din Suceava, apoi transferat ca actor la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi. Din 1984 şi până în 1999, a apărut în diverse producţii de teatru, film şi televiziune, dar a avut şi activitate universitară, ca asistent la UATC (1990-1994), la clasa regretatului Dem Rădulescu. Totuşi, un proiect inedit, care îmbina teatrul cu terapia pentru copiii orfani şi numit „Artécole“, avea să conteze cel mai mult în CV-ul său şi să-i atragă atenţia Principesei Margareta asupra sa, în 1993.

Logodna oficială a avut loc pe 10 iunie 1996, data aniversării căsătoriei Regelui şi Reginei.

Fiica cea mare a Regelui Mihai şi a Reginei Ana era încă un personaj nou în peisajul românesc, având în vedere că Familiei Regale i s-a permis abia în 1992, de Paşte, să pună piciorul pe pământ românesc. Născută în exil, pe 26 martie 1949 la Lausanne, Elveţia, Principesa descoperea în premieră ţara tatălui său, de vreme ce a copilărit în Danemarca, Elveţia, Grecia şi Marea Britanie, iar studiile şi le-a făcut tot departe de ţară. Absolventă de Sociologie, la Universitatea din Edinburgh, avea deja în sânge ideea de românism, cultivată de părinţii săi în anii exilului, astfel că, după ce a lucrat aproape zece ani în cadrul Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, a ales să renunţe la carieră pentru a-şi ajuta tatăl să facă lobby pentru România. Iar în 1990 înfiinţa Fundaţia Principesa Margareta a României, o organizaţie nonguvernamentală menită să îmbunătăţească condiţiile de viaţă ale copiilor, persoanelor în vârstă, dar şi ale familiilor aflate în dificultate.

Tocmai prin intermediul acestei fundaţii, Principesa Margareta avea să-l cunoască pe tânărul actor Radu Duda, care a impresionat-o prin dăruirea cu care realiza proiecte pentru minorii aflaţi în dificultate. „Probabil că Principesei i-a plăcut această apropiere sufletească a copiilor faţă de mine, pe care a găsit-o dovada unei anumite generozităţi şi aplecări asupra unui domeniu care îi era atât de drag. A fost o întâlnire care ne-a marcat pe amândoi sufleteşte“, povesteşte Principele Radu despre prima întâlnire cu Principesa Margareta. Principele recunoaşte că o remarcase dinainte şi că o percepuse plină de graţie şi de o distincţie rar întâlnită. „Prin tinereţea, graţia ei şi amprenta regală pe care o avea dădea un contrast atât de puternic cu societatea, încât evident că nu trecea neobservată“, îşi aminteşte el de prima impresie pe care i-o făcuse Principesa.

Ziua nunţii. „Tortul nostru a fost cu zmeură. A fost mille-feuilles cu creme anglaise, parcă... Am gustat numai un pic şi, când m-am întors să mai iau, dispăruse şi niciodată n-am reuşit să-l refacem“, mărturiseşte Principesa.

A fost, însă, nevoie şi de alte întâlniri, unele oficiale, ca Gala Uniter din 1994, unde au fost invitaţi să desemneze câte un premiu, iar altele desfăşurate în împrejurări chiar triste, precum înmormântarea lui Eugen Ionesco la Paris ori ceremonia din Piaţa Palatului Regal la moartea lui Corneliu Coposu, pentru ca între ei lucrurile să înceapă să se sedimenteze. „Întâi am vorbit la telefon, în fiecare seară timp de 50 de zile. Mă duceam la metrou şi dădeam telefon cu cartele pentru că nu existau telefoane mobile, iar eu nu aveam telefon unde stăteam“, povestea Principele Radu în cadrul unui interviu pentru „România liberă“. După mai multe discuţii la telefon, cei doi au hotărât să se întâlnească pe 8 ianuarie 1996 la Londra. În prima seară, la celebrul restaurant Bertorelli’s de lângă Royal Opera House, Radu Duda şi-a făcut curaj şi a cerut-o în căsătorie, punându-i Principesei pe inelar o bijuterie fină, moştenire de familie.

Verighetele Veşniciei. Pe 24 septembrie 2016, Principesa Moştenitoare şi Principele Radu şi-au reînnoit jurămintele la Catedrala de la Alba Iulia.

Dar nu acesta a fost cel mai greu moment! Cei doi trebuiau să-i anunţe şi pe Majestăţile Lor Regele Mihai şi Regina Ana de intenţiile lor. „Principesa Moştenitoare a organizat o întâlnire cu Regina Ana şi ne-am întâlnit undeva pe malul lacului, într-o cafenea. Era dimineaţă, nu era nimeni acolo, erau toate mesele goale şi Regina Ana, foarte voluntară, a venit îmbrăcată cu o pufoaică şi cu nişte ghete. A fost foarte directă şi n-a fost nevoie de prea multe explicaţii, a înţeles despre ce era vorba“, a povestit Principele Radu pentru emisiunea „În Premieră“. După alte două luni, la Geneva, afla şi Regele Mihai I despre legătura lor de suflet. „N-a spus mare lucru. Mi-a arătat doar păsărelele pe fereastră, în grădină, în loc de răspuns“, îşi aminteşte soţul Principesei Moştenitoare. „După două-trei luni, ne-am întâlnit tot la masa de prânz şi Regina l-a întrebat: «Michael, ai un răspuns pentru aceşti doi copii din faţa noastră?». Şi el a răspuns: «Da»“. Logodna oficială a avut loc pe 10 iunie 1996, data aniversării căsătoriei Regelui şi Reginei.

Alături de Majestăţile Lor Regina Ana şi Regele Mihai

Din păcate, la fel ca în cazul Reginei Ana şi Regelui Mihai (iunie 1948), nunta lor a avut loc departe de România – căsătoria civilă a fost pe 24 iulie, iar cea religioasă pe 21 septembrie la biserica ortodoxă grecească Sfântul Gherasimos din Lausanne. Şi au mai avut ceva în comun cele două ceremonii: rochia de mireasă. După 48 de ani, aceeaşi rochie a Reginei Ana a fost purtată de fiica sa cea mare. „În ’48, rochia avea o trenă de şapte metri. Sora mea, Elena, m-a ajutat să-i fac câteva modificări, dar trena a rămas, totuşi, destul de lungă“, rememorează Alteţa Sa Regală momentul în care a fost mireasă. „Nunta a fost cel mai greu şi mai emoţionant moment pentru mine, am făcut multe repetiţii pentru că sunt foarte multe ritualuri de îndeplinit“, povesteşte şi Principele Radu, care a purtat un costum numit „morning coat“ (cu jachetă cu spatele rotund, ca de rândunică), realizat de un croitor român.

image

După ceremonia religioasă, oficiată de Mitropolitul ortodox Damaskinos al Elveţiei (care participase şi la nunta Reginei Ana şi a Regelui Mihai din 1948, dar şi la botezul Principesei Margareta şi al surorilor ei, Elena şi Irina) a urmat petrecerea numită „wedding breakfast“, care a avut loc într-o mică localitate de lângă Versoix, la Polo Club. Alaiul regal a ajuns la recepţie având la dispoziţie două Rolls Royce-uri vechi şi un Bentley decapotabil. Printre cei 250 de invitaţi care îi aşteptau pe miri se aflau şi membri ai unor familii regale, precum Regina Sofia a Spaniei, Împărăteasa Farah a Iranului, Marele Duce Henri şi Marea Ducesă Maria Teresa de Luxemburg, Infanta Elena a Spaniei, Principele Alexandru şi Principesa Catherine ai Serbiei şi Iugoslaviei. A doua zi după nuntă, cuplul regal a plecat pentru 18 zile în luna de miere, în Iordania, unde au fost găzduiţi de Principele Hassan şi Principesa Sarvath ai Iordaniei. S-au bucurat de frumuseţile de la Amman, Aqaba, Jerash (un sit arheologic din perioada romană), Muntele Nebo şi oraşul Madaba (renumit pentru tradiţia fabricării mozaicului). O lună de miere pe care Alteţele Lor o vor retrăi din nou în acest octombrie, cu ocazia vizitei oficiale în Regatul Haşemit, la 21 de ani de la căsătoria lor şi la un an de la reînnoirea jurămintelor pe pământ românesc, la Catedrala Încoronării de la Alba Iulia, când au primit o nouă pereche de verighete, numite simbolic „Verighetele Veşniciei“.

Foto: Casa Regală



Recente pe Ok! Magazine

Letizia Marie Chantal profimedia 0749881429 jpg
Prințesa Eugenie, Getty (1) jpg
kate middleton profimedia 0735119691 jpg
Corgi (2) jpg
Kate Middleton sport  sursa   profimedia jpg
Isabella a Danemarcei profimedia 0707880220 (2) jpg
Prințesa Charlene de Monaco și copiii în Ajunul Zilei Sfintei Devota, Getty (5) jpg
Printul Andrew, fratele lui Charles, acuzat de pedofilie   Profimedia (1) jpg
Coroana Regina mama Elisabeta profimedia 0209911427 jpg
Harry și Meghan GettyImages 994638046 jpg
Kate Middleton profimedia 0751706506 jpg
Kate Middleton, întrunire cu jucătorii de rugby, Profimedia (4) jpg
Letizia profimedia 0751670928 jpg
Regele Carl Gustaf al Suediei si a anuntat Jubileul de Aur, Printesa Victoria, regina Silvia   profimedia 0750819938 jpg
Athena contesa de Monpezat, nepoata Reginei Margrethe a II a a Danemarcei   pagina oficiala (6) jpg
fiul Reginei Rania, Printul mostenitor Hussein si Rajwa (3) jpg
Beatrice Borromeo in Dior Christian Dior outfit 2 jpg
Charlene si Albert profimedia 0018360567 jpg
{{#unless context.content.custom_fields.ads_disabled}} {{/unless}