Reginele României ar fi savurat evenimentul organizat de Margareta, Custodele Coroanei. Ia și fota, simboluri ale mândriei naționale dintotdeauna
Miercuri, 24 iunie 2026, cu ocazia Zilei Universale a Iei, Majestatea Sa Custodele Coroanei a primit o delegație a Comunității „Domnițe cu Altițe”, organizație dedicată promovării și valorificării patrimoniului cultural tradițional românesc.
Margareta a României a marcat festiv Ziua Universală a Iei. Ce port tradițional, dar modern a îmbrăcat Custodele Coroanei.
Cu ocazia Zilei Universale a Iei, Majestatea Sa Custodele Coroanei a primit la Palatul Elisabeta o delegație a Comunității „Domnițe cu Altițe”.
Întâlnirea a constituit un prilej de a celebra frumusețea și semnificația iei românești, simbol al identității naționale și al creativității populare, precum și de a evidenția rolul pe care acesta îl ocupă în păstrarea și transmiterea valorilor culturale românești către noile generații.
Reprezentantele Comunității „Domnițe cu Altițe” au făcut turul Palatului Elisabeta, au admirat colecția de costume populare ale Reginei Maria și ale Reginei Elena și au prezentat Majestății Sale proiectele lor pentru promovarea portului tradițional românesc, se arată pe contul oficial de socializare al Casei Regale a României.
Regina Elisabeta a fost prima Regină a României care a promovat purtarea costumului tradițional în înalta societate și în rândul doamnelor de la curte, urmată de Regina Maria, care a adoptat portul tradițional românesc ca ținută regală, integrat în stilul personal dar și în acord cu moda vremurilor.
Ulterior, Regina-Mamă Elena a continuat tradiția predecesoarelor sale, purtând straiele românești tradiționale și alcătuind o valoroasă colecție istorică și folclorică, pe care Custodele Coroanei a păstrat-o, a continuat-o și a valorificat-o în diverse expoziții regale.
Evenimentul a fost descris și mai amplu de Csiki Camelia, realizatoarea emisiunii ”Ora Regelui”, de la TVR.
”Într-o epocă în care înalta societate de la București privea exclusiv spre moda Parisului, Regina Elisabeta a României a impus costumul tradițional ca ținută obligatorie de gală la balurile Curții Regale.
Ea însăși s-a lăsat fotografiată brodând sau torcând, transformând ia și fota în simboluri ale mândriei naționale și purtându-le cu grație în saloanele culturale ale Europei.
În anul 1885, mai întâi verbal, și apoi din nou în 1887, Elisabeta a impus un protocol regal datorită căruia costumul popular a devenit oficial pentru doamnele de la Curtea Regală, obligatoriu la balurile oficiale.
Apoi, ea a finanțat participarea țesătoarelor românce la Expoziția Universală de la Paris (1900 și apoi 1909). Elisabeta a trimis presei occidentale fotografiile cu ea purtand ia sau costumul popular. A înființat societățile „Munca” și „Furnica”, asociații care ofereau locuri de muncă femeilor de la sate și vindeau ii de lux către aristocrația europeană.
Ștafeta a fost preluată și dusă la rang de artă absolută de către Regina Maria. Nepoata Reginei Victoria, Maria a transformat portul românesc într-o emblemă universală a frumuseții.
Regina nu doar că îl purta la Castelul Pelișor sau la Bran, dar îl accesoriza cu bijuterii bizantine fastuoase, perle și văluri lungi de borangic, creând un stil regal unic în lume.
În timpul Marelui Război, când țara era îngenuncheată, Regina Maria mergea pe front printre soldații răniți îmbrăcată în straie de muscelancă sau de bănățeancă. Costumul ei popular devenise un steag de speranță, o dovadă vie că regina aparținea trup și suflet pământului românesc.
Puțini știu astăzi că, Regina Maria a deținut o colecție personală de peste 100 de costume populare din regiuni diferite (Muscel, Gorj, Banat, Vlașca, Argeș).
În timpul Primului Război Mondial, a refuzat hainele occidentale. A vizitat spitalele de front și satele de refugiați din Moldova exclusiv în costum popular sau uniformă de soră medicală. Dorința ei a fost unificarea simbolică a populației în jurul Coroanei.
Așadar, Regina Maria este prima regină care a combinat ia cu altiță și fota de Muscel cu bijuterii de lux: tiare cu diamante, coliere Cartier de perle și broșe bizantine, creând un stil regal unic denumit ulterior „stilul Regina Maria”.
A purtat elemente tradiționale românești și în ținutele de la Conferința de Pace de la Paris, atrăgând atenția presei internaționale asupra revendicărilor teritoriale ale României Mari.
Această datorie de onoare față de firul de borangic a fost transmisă mai departe Reginei-Mame Elena, mama Regelui Mihai.
Venită din Grecia într-o perioadă de mari frământări politice, Elena a fost ghidată de Regina Maria în tainele portului tradițional. Stilul Elenei a fost însă diferit, mult mai discret, mai geometric, de o eleganță clasică, sobră. Ea a ales adesea costumele din Muscel și Argeș, cu broderii fine în nuanțe de negru, aur și argint. Imaginile cu Regina Elena îmbrăcată în ie, strângându-și în brațe fiul, pe micul Principe Mihai – îmbrăcat și el în cămășuță populară și ițari – au rămas în istorie ca simbolul suprem al maternității și al continuității dinastice. Chiar și în anii grei ai celui de-al Doilea Război Mondial, Elena a continuat să poarte costumul tradițional la acțiunile de caritate, oferind poporului o imagine de demnitate și rezistență morală.
Această legătură sacră nu s-a stins odată cu exilul.
Regina Ana, deși a cunoscut România abia după căderea comunismului, a preluat cu respect această moștenire, iar astăzi, tradiția este dusă mai departe de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, care îmbracă ia românească la marile sărbători și evenimente publice.
Astfel, de la Elisabeta la Margareta, costumul popular românesc a fost mai mult decât o haină de muzeu. A fost puntea spirituală dintre o dinastie de sorginte europeană și inima unui popor, demonstrând că adevărata regalitate se poartă în suflet și se coase cu fir de aur pe pânză albă de bumbac.
Foto: Casa Regală a României, Arhiva & Alexandra Curea-Gogu, Casa Majestății Sale
