News

Fostele gimnaste acuză abuzurile de la lotul naţional: "Bătăile făceau parte din program", "Nu ţinea nimeni cont de noi"

de admin

Fostele gimnaste acuză abuzurile de la lotul naţional: "Bătăile făceau parte din program", "Nu ţinea nimeni cont de noi" camera-retro icon Vezi galeria 6 poze

Poveşti despre traumele prin care au trecut marile sportive au tot fost, unele spuse de-a dreptul, altele doar cu jumătate de gură. Acum, TVR aduce în faţa publicului versiunea unor foste gimnaste, în cadrul unui documentar dureros.

Documentarul „Fabrica de 10”, realizat de Irina Luca, intră în culisele sportului cu cele mai multe medalii olimpice din epoca dictaturii comuniste. Poveşti despre înfometare, bătăi, jigniri, antrenamente istovitoare încep să iasă la iveală. 

În epoca dictaturii comuniste, gimnastica, sportul cu cele mai multe medalii olimpice era, pentru privitori, prilej de mândrie şi bucurie naţională. Când admiram săriturile incredibile, graţia, concentrarea gimnastelor şi ascultam emoţionaţi Imnul României, nu bănuiam abuzurile din spate. Astăzi, poveşti despre înfometare, bătăi, jigniri, antrenamente istovitoare încep sa iasă la iveală”, spune Irina Luca, realizator al documentarului „Fabrica de 10”.

Pentru documentarul pe care TVR 1 îl va difuza în două părţi în emisiunea „Adevăruri despre trecut”, Irina Luca a stat de vorbă cu foste gimnaste olimpice şi antrenori.

„Cred că am iertat foarte mult din ce s-a întâmplat atunci, dar nu uit” este una dintre dureroasele mărturii ale acestui documentar, atribuită Georgetei Gabor, fostă gimnastă din Lotul Olimpic, care a luat argintul în 1976 la Montréal, în anul în care adolescenta de 14 ani Nadia Comăneci a obţinut prima notă de 10 din istoria gimnasticii, dar şi un total de şapte note de 10, concentrate în 3 medalii de aur.

Georgeta Gabor, medaliată cu argint la Montreal.

Pentru Georgeta Gabor, viaţa la lot a fost un lung şir de abuzuri: „Când te coborai de pe podium şi te urcai în maşină, intrai în aceeaşi rutină: la fel n-am mancat în seara aceea. (...) Te cântărea de două ori, de trei ori pe zi, de 4 ori. Şi dacă beai o gură de apă, era normal ca 5 grame să se vadă (…) Nu ţinea nimeni cont de noi, nu te întreba nimeni daca ţi-e rău sau ţi-e bine, dacă iţi doreşti sau nu îţi doreşti ceva, dacă eşti sănătos sau nu… Nu, tu erai bun pentru a obţine nişte rezultate. Şi a culege alţii nişte lauri. Fiecare, cumva, eul îl avea satisfăcut. Fiecare dintre cei din jurul nostru. De la părinţi, profesori, antrenori, conducători. Fiecare, la un anumit nivel, a primit ceva pentru rezultatele astea”.

Citeşte şi:

O celebră gimnastă din anii '90 a fost violată de un campion olimpic

O altă gimnastă aduce acuze: „La Izvorani am aflat că poţi să şi mori de foame" VIDEO

Un nou scandal în gimnastică: antrenorii Bela şi Marta Karolyi, daţi în judecată

Fosta gimnastă Maria Olaru povesteşte despre tratamentul dur aplicat de cuplul Belu-Bitang

Maria Olaru şi-a lansat controversata carte FOTO&VIDEO

Şocant! Simona Gherghe a fost şi ea o gimnastă traumatizată

Katy Szabo, olimpica de la Los Angeles

Poveştile sunt completate, în documentar, de multiplu medialiata la Jocurile Olimpice de vară din 1984 de la Los Angeles, Katy Szabo: „Bătăile făceau parte din program. Cât am fost mică, mă gândesc ca aşa o fost sistemul. Dar niciodată nu mi-am pus întrebarea: Oare aşa trebuie făcut? Poate era în program. Nu ştiu”.

„O poveste are întotdeauna trei versiuni” – scrie Nadia Comăneci în autobiografia „Scrisori către o tânăra gimnastă”: „Versiunea ta, a mea şi adevărul”. Din păcate, însă, versiunea Nadiei nu apare în documentar. Invitată să vorbească despre ce a însemnat gimnastica românească înainte de 1989, Nadia a răspuns că "îşi aminteşte foarte puţin, doar anumite participări la competiţii internaţionale”, precizează Irina Luca, realizatoarea documentarului.

În lipsa lor, contextul este explicat de Stejărel Olaru, cel care a scris cartea „Nadia şi Securitatea”, despre păienjenişulde informatori şi decidenţi politici din jurul sportivei, după ce a studiat arhivele Securităţii şi ale Ministerului de Externe, cele 36 de volume din Dosarul „Problema Sport”.

Stejărel Olaru a scris cartea „Nadia şi Securitatea”.

Întrebat cât de politizată era gimnastica în România, Stejărel Olaru răspunde: „Totul era politizat, nu doar gimnastica. Aşa era construit sistemul. Gândiţi-vă că Ceauşescu ajunsese să indice câte medalii să câştige un sportiv sau o echipă care participa la un campionat internaţional. Am aflat, de exemplu, că la sfârşitul anilor ’70, Elena Ceauşescu obişnuia să indice ca Nadia să aducă „vreo 2 - 3 medalii de aur”. Atâta timp cât sportul facea excelenţă, nu numai în gimnastică, ci şi în fotbal, tenis, handbal, Nicolae şi Elena îşi dădeau cu părerea, iar părerea lor se transforma în obiectiv politic”.

Documentarul „Fabrica de 10” este structurat în două părţi, ce vor putea fi urmărite sub genericul „Adevăruri despre trecut”, la TVR 1, miercuri, pe 20 şi 27 octombrie, la ora 22.00.

Comentarii

Modifică Setările