Răul a fost făcut! 30 decembrie, cea mai neagră zi la Casa Regală română
După ziua în care a murit Regele Mihai, aceasta este cea mai tristă zi trăită de Familia Regală.
30 decembrie 1947 rămâne una dintre cele mai dramatice rupturi din istoria României moderne, ziua în care monarhia — instituția care garantase continuitatea statului timp de opt decenii — a fost înlăturată printr-un act de forță. Abdicarea Regelui Mihai I nu a fost un gest liber, ci rezultatul presiunii directe exercitate de conducerea comunistă, sprijinită de Armata Roșie, într-o țară aflată sub ocupație sovietică și într-un climat politic complet controlat.
După 23 august 1944, România intrase într-un proces accelerat de sovietizare. Partidele istorice au fost eliminate, presa independentă redusă la tăcere, iar alegerile din 1946 au fost falsificate pentru a legitima guvernul comunist. În acest context, monarhia devenise ultimul reper de legalitate și singura instituție care mai putea simboliza o altă direcție politică decât cea impusă de Moscova. Popularitatea Regelui Mihai, mai ales în rândul tinerilor, era percepută de comuniști ca o amenințare directă.
În dimineața zilei de 30 decembrie, Regele a fost convocat la Palatul Elisabeta sub pretextul unei discuții de rutină. Acolo, liderii comuniști i-au prezentat actul de abdicare deja redactat. Potrivit mărturiilor ulterioare ale Regelui, în încăpere se aflau militari înarmați, iar atmosfera era una de intimidare. I s-a transmis că refuzul ar duce la represalii imediate: execuții ale tinerilor arestați în urma manifestațiilor pro-monarhiste și violențe împotriva colaboratorilor apropiați ai Casei Regale. Era un șantaj direct, într-un context în care orice opoziție devenise imposibilă.
Cu telefoanele tăiate, Palatul Elisabeta înconjurat de soldaţii Diviziei Tudor Vladimirescu, şi având-o alături numai pe mama sa, Regele Mihai s-a deplasat la Sinaia, de unde avea să plece, la 3 ianuarie 1948, în lungul drum al exilului. I-a fost permis să spună adevărul de-abia la Londra, afirmând totodată voinţa de a rămâne aproape de poporul său: „Înlăturarea monarhiei constituie un nou act de violenţă al politicii de înrobire a României. Eu nu mă consider legat în nici un fel prin acest act care mi-a fost impus. Cu încredere nesdruncinată în viitorul meu, însufleţit de acelaşi devotament şi voinţă de a lucra, Eu voiu continua să servesc poporul român de care destinul Meu este legat pe veci.” (articol din Times, Londra, nr. 51.021 din 5 Martie 1948).
După semnarea forțată a documentului, comuniștii au acționat cu o rapiditate calculată. În aceeași după-amiază, au proclamat Republica Populară Română, fără consultarea unui Parlament legitim și cu încălcarea flagrantă a Constituției din 1923. Actul a fost prezentat public ca o „voință a poporului”, deși poporul nu fusese consultat niciodată. În doar câteva ore, o tradiție de stat consolidată în aproape un secol a fost desființată.
50 de ani mai târziu, când Regele Mihai era, în sfârșit, primit în ţară după căderea comunismului, având alături de el pe principalii oameni politici ai zilei, la un dineu, a ținut un discurs în seara de 30 decembrie 1997 la București în fața reprezentanților Guvernului, ai Parlamentului și ai societății civile, în care şi-a anunţat dorinţa de a rămâne în ţară şi a lucra alături de aceasta pentru integrarea europeană, Regele a transmis ţării decizia ca „prima mea fiică, Margareta, să succeadă în toate drepturile şi prerogativele mele când Atotputernicul va decide că mi-a sosit clipa.” Regele Mihai a continuat cu speranţă: „Nu am crezut niciodată că Românii au nevoie de zeci de ani ca să revină la normalitate, cum unii sociologi au sugerat. Sunt sigur că Margareta va fi înconjurată cu afecţiune şi încredere, în acelaşi fel în care au fost înconjurate Reginele Elisabeta, Maria şi Elena, cu aceeaşi afecţiune şi speranţă cu care a fost înconjurată alături de mine Regina Ana. Statutul Familiei va fi amendat în consecinţă în viitorul apropiat. Conştient de responsabilităţile mele constituţionale, pun soarta ei şi a mea, ca întotdeauna, în mâinile poporului român. Finalmente, poporul va decide ceea ce eu doresc astăzi.”
Regele Mihai I a murit la vârsta de 96 de ani, la locuința sa din Aubonne, Elveția, pe 5 decembrie 2017. Starea sa de sănătate a fost în continuă degradare, iar el a fost diagnosticat cu o boală incurabilă, leucemie cronică. Guvernul a decretat trei zile de doliu național pentru Regele Mihai I. Ultimul suveran al României își doarme somnul de veci în capela regală de la Curtea de Argeş.
După moartea sa, patru dintre cele cinci fiice ale sale s-au reunit mereu la slujbele pentru pomenirea sa și, așa cum și-a dorit, s-au mutat rând pe rând în țară. Mai puțin Principesa Irina, care trăiește de-o viață în Statele Unite ale Americii.
FOTO: Daniel Angelescu, Casa Majestății Sale
