Regele care a trăit o viață dublă și scandalul cluburilor interzise care i-a pătat coroana
Astăzi, monarhul este omagiat la cei 80 de ani ai săi de familia sa și de o țară întreagă, dar a existat un moment în care era rușinea Casei Regale.
În 2010, o carte‑investigație, „Carl XVI Gustaf - Den motvillige monarken”, a dezvăluit că, în anii ’80–’90, Regele Suediei ar fi frecventat cluburi de noapte exclusiviste, unele cu reputație dubioasă, în compania unor prieteni influenți și a unor femei care nu erau… Regina Silvia. Pentru o monarhie obișnuită cu discreția și cu o imagine aproape tehnocrată, dezvăluirile au fost o lovitură neașteptată.
Presa suedeză, de regulă sobră, a reacționat cu o sinceritate neobișnuit de dură. „Dagens Nyheter” scria într‑un editorial care a făcut înconjurul țării: „Regele nu este acuzat de ilegalități, dar este acuzat de prostie. Iar pentru un monarh, prostia este o problemă de stat.” În paginile „Svenska Dagbladet”, comentatorul Göran Eriksson puncta cu o ironie rece: „Instituția monarhiei nu se clatină, dar imaginea regelui a primit o lovitură pe care nu o va uita.”
Cartea descria o lume paralelă, în care telefoanele erau interzise, iar invitații erau selectați cu grijă. Într‑un interviu pentru „Aftonbladet”, unul dintre autori, Thomas Sjöberg, explica: „Nu am scris o carte despre sex. Am scris o carte despre putere, prietenii periculoase și responsabilitate publică.”
Cluburile interzise și fraza care a devenit istorie
Cea mai comentată parte a scandalului a fost presupusa relație cu Camilla Henemark, solista trupei Army of Lovers. „Expressen” nota, într‑un ton surprinzător de direct pentru presa suedeză: „Dacă povestea este adevărată, Regele și-a riscat nu doar reputația, ci și stabilitatea instituției pe care o reprezintă.”
În fața avalanșei de articole, Regele Carl Gustaf al Suediei a ales o strategie minimalistă. Nu a negat, nu a confirmat, nu a atacat presa, ci a rostit o frazp care a intrat instantaneu în istoria monarhiei nordice: „Am discutat cu familia mea și mergem mai departe.” Publicația „Dagens Nyheter” a comentat reacția cu o eleganță tăioasă: „O frază scurtă, dar suficientă pentru o țară care preferă să uite decât să judece.”
Regina Silvia a rămas tăcută. Popularitatea regelui a scăzut pentru câteva luni, apoi a revenit la nivelurile obișnuite, ca și cum societatea ar fi decis că un episod din anii ’80 nu poate defini un suveran care, în rest, a fost impecabil în rolul său public.
Privit azi, la 80 de ani, episodul pare mai degrabă o fisură într‑o domnie dusă cu prudență. Deși scandalul rămâne în memoria colectivă ca o picanterie neașteptată, monarhia suedeză a rămas stabilă, iar Regele Carl Gustaf continuă să fie perceput ca un suveran discret și devotat instituției.
FOTO: Casa Regală suedeză
