Linda Evangelista, primele fotografii după ce procedura care trebuia să îi modeleze corpul a desfigurat-o
Linda Evangelista nu vrea să îşi mai ascundă trupul după ce a suferit o intervenţie care a desfigurat-o. Fostul model a vorbit despre suferinţa îndurată.
„Vezi unghiul braţelor mele? Nu pot să le pun lângă corpul meu”, a declarat modelul într-un interviu pentru People.
„Mi-a plăcut să fiu pe catwalk. Acum îmi este frică să mă întâlnesc cu cineva pe care îl cunosc”, a adăugat ea referitor la motivul pentru care vorbeşte în sfârşit. „Nu mai pot trăi aşa, ascunsă. Pur şi simplu nu mai puteam trăi cu această durere”.
Supermodelul în vârstă de 56 de ani a susţinut că, după ce a suferit şapte şedinţe de CoolSculpting , o procedură de „îngheţare a grăsimilor”, - din august 2015 până în februarie 2016- celulele ei adipoase „au crescut, nu au scăzut”, iar zonele pe care dorea să le micşoreze au devenit din ce în ce mai mari.
„Am încercat să repar, crezând că făceam ceva greşit”, a recunoscut ea. „Am ajuns până acolo încât nu mai mâncam deloc. Am crezut că îmi pierd minţile”.
La patru luni de la ultima şedinţă, Evangelista a fost diagnosticată cu hiperplazie adipoasă paradoxală, afecţiunea care determină o creştere a ţesutului adipos tratat.
Evangelista a intentat un proces companiei Zeltiq Aesthetics Inc., în septembrie 2021. Supermodelul cere despăgubiri de 50 de milioane de dolari şi susţine că nu a fost informată despre riscuri înainte de tratament. „Nu am reuşit să obţin de lucru din cauza asta”.
„Azi am făcut un mare pas înainte pentru a îndrepta o greşeală din cauza căreia am suferit şi pe care am ţinut-o doar pentru mine vreme de cinci ani. Celor care se întreabă de ce nu am continuat să lucrez în industrie asemenea colegelor mele le spun că motivul este faptul că am fost desfigurată cu brutalitate de procedura CoolSculpting* a celor de la Zelitq , care a făcut opusul a ceea ce promitea", spunea Evangelista pe Instagram. "M-a lăsat permanent deformată, chiar şi după ce am trecut prin două proceduri de corecţie dureroase eşuate. Am rămas, aşa cum mă descrie presa, “de nerecunoscut”. „HAP nu numai că mi-a distrus viaţa, dar m-a trimis într-un ciclu de depresie adâncă, tristeţe profundă şi ură de sine”.
